Actiunea penala privata si populara

Subiectul activ al actiunii penale este titularul dreptului la actiune, calitate pe care o are exclusiv statul. Infractiunile au si un subiect pasiv, prin aceasta intelegandu-se victima infractiunii. Persoana vatamata nu este actual niciodata titular al actiunii penale, intrucat dreptul de a trage la raspundere penala apartine numai statului.

Eu cred ca nu ar trebuie sa fie asa. Societatea si persoane care apartine acel stat au si ei drept la actiunea sii inca la participaciunea la administrarea justitia.

Alaturi de stat apare, in genere, ca subiect pasiv secundar al infractiunii si persoana vatamata prin atingerea adusa valorii sociale care formeaza obiectul juridic al infractiunii savarsite. Persoanei vatamate, ca subiect pasiv special in cazul multor infractiuni, i se acorda uneori dreptul de a indeplini conditiile pentru a se pune in miscare actiunea penala si de a efectua acte procesuale in exercitarea acestei actiuni, devenind astfel subiect activ secundar (substituit procesual special in locul titularului general) al actiunii penale. Alaturi de societate, in fiecare norma penala mai gasim ca titular al ocrotirii si pe persoana careia apartine bunul care formeaza obiectul ocrotirii (viata, onoarea, bunurile etc.). Acest titular, in caz de savarsire a infractiunii, devine victima sau subiectul pasiv special si pe langa societate, se mai aduce atingere si persoanei al carei bun personal (viata, libertate, onoare) sau patrimonial (bunuri - avere) il vatama sau primejduieste. Aceasta persoana este subiectul pasiv special, imediat al infractiunii

Eu cred ca persoana vatamata nu trebuie sa fie subject pasiv secundar ci si intr-o pozitie egala cu procurorii .

Conferirea acestor prerogative priveste dreptul penal material si deci actiunea penala sub aspectul sau substantial.

Cand persoana vatamata foloseste posibilitatea acordata de lege de a participa in procesul penal, devine parte (art. 24 alin. 1 Cod procedura penala) si are pozitia procesuala de subiect activ secundar. In aceasta calitate, partea vatamata poate efectua acte procesuale in sustinerea laturii penale a procesului.

Faptul ca actiunea penala apartine statului este recunoscut atat in literatura noastra juridica mai veche, cat si in doctrina de specialitate, straina, contemporana. Formularea data acestei caracteristici este deseori in concordanta cu opiniile care considera ca actiunea penala este de “ordine publica“, sau care o denumesc pur si simplu “actiune publica”. In acest sens erau redactate si normele mai vechi din legislatia romana; art. 1 din Codul de procedura penala din anul 1864, prevedea ca „orice infractiune da nastere la o actiune publica si poate produce si o actiune privata“. Dar oricine are dreptul sa participe la actiunea publica, mai ales partea vatamata.

Juratii

Dupa model francez, Codul de procedura penala din 1865 din Romania stabilea câte o curte cu jurati pe lânga fiecare Curte de apel (iar din 1868, alaturi de tribunale), având competenta sa judece infractiunile grave, de presa si pe cele politice. Curtea era compusa dintr-un judecator de la Curtea de apel ca presedinte, 2 judecatori de tribunal, ca membrii, si 12 jurati trasi la sorti. Puteau fi jurati cetatenii români de 25 de ani, având folosinta drepturilor civile, politice si a celor de familie, îndeplineau anumite cerinte de studii si venituri si nu erau incompatibili. La fiecare 3 ani se întocmeau liste generale de jurati, apoi se trageau la sorti listele de sesiune si juriul de judecata. Curtea (comisia) cu jurati nu era permanenta; se convoca de patru ori pe an în sesiune care dura 10 zile si care, pentru anumite motive, putea fi prelungita cu înca 5 zile. Curtile cu jurati s-au dovedit deosebit de incomode pentru guvernanti, întrucât, adesea, achitau, declarându-i nevinovati pe adversarii puterii, cum s-a întâmplat în 1866 cu fostul om de încredere al lui Al. I. Cuza, K. Librecht, sau cu conducatorii Revolutiei de la Ploiesti (1870). În materie de delicte de presa, pentru a se stopa avalansa achitarilor, prin modificarea din 1884 a Constitutiei s-a prevazut ca se excepteaza de la jurisdictia juriului cele comise contra persoanei regelui si a familiei regale, date în competenta tribunalelor ordinare. În 1938, curtile cu juri au fost suprimate din porunca lui Carol al II-lea, nemultumit de verdictele de nevinovatie (achitare) pronuntate de jurii fata de adverasarii sai politici (în special legionari).

De alta parte, juratii reprezinta un grup de persoane, stabilit în cadrul unor tribunale si care, alaturi de magistratii profesionisti, delibereaza, fie în prezenta judecatorilor, fie în formatiuni separate, pentru a pronunta solutia într-un proces ori numai în privinta unui element al acestuia. Simpli cetateni, fara formatie juridica, juratii constituie, alaturi de judecatorii profesionisti. Dar în timp ce magistratii sunt însarcinati sa supravegheze la stricta aplicare a dreptului, a legii, juratii sunt chemati mai ales sa zica adevarul; în termenii juramântului depus la intrarea în functie si care le confera statutul aferent, ei trebuie sa dea un verdict (vere dictum = a zice adevarul) care se refera la starea de fapt a cauzei (de pilda: vinovat/nevinovat), dupa care, în caz de vinovatie, judecatorul stabileste pedeapsa aplicabila. Organ de judecata, Jurat este supus exigentelor procesului echitabil, de exemplu în privinta impartialitatii membrilor sai si a celorlalte cerinte ale Conventiei europene a drepturilor omului.

Impiedicarea migratiei politice in timpul mandatului parlamentar deoarece prin intermediul acestui fenomen se schimba in mod determinant optiunile cetatenilor de la momentul votului, ajungindu-se astfel la modificarea echilibrul de forte din Parlament prin formarea unei noi majoritati parlamentare care, la rindul ei, poate sustine un guvern care nu se bucura de sustinerea populara.

Prin promovarea acestui proiect doresc sa impiedic repetarea situatiei de dupa demiterea Guvernului Boc in urma motiunii de cenzura, cind prin migratia politica s-a modificat structura politica a Parlamentului, fapt ce a dus la instalarea unui nou Guvern Boc.