• să se elimine din art. 36, alin. (1) lit. e textul „care au varsta de cel mult 35 de ani” - consider că prin actuala variantă a legii sunt discriminaţi cei care au servit patria sub uniforma militară atâţia ani iar cei cei care vin din „civilie” sunt avantajaţi.

  Chiar în expunerea de motive a proiectului de lege P.L. 2 din 2011 (actuala lege nr. 53 din 2011) se specifică astfel : „Potrivit modificărilor aduse legii 80/1995 …..subofiţerii, ......., din M.A.I. , pot fi trecuţi în corpul ofiţerilor, indiferent de vârstă. Prin eliminarea condiţiei de vârstă a fost realizat un pas important în ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiilor constituţionale referitoare la libera alegere a profesiei şi a locului de muncă creîndu-se astfel posibilitatea ca vârsta să nu mai fie un impediment........”

  Să înţeleg că în MapN nu se respectă dispoziţiile constituţionale?

  Bibliografie : http://www.cdep.ro/proiecte/2011/000/00/2/em2.pdf

In anul 2010 , în  Parlamentul României  s-a votat Legea nr. 170/2010 pentru completarea art. 45 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare , lege care dupa parerea mea şi a multor cetăţeni cu care am discutat, încalcă dreptul de proprietate, legiferându-se astfel posibilitatea ca în Romania , un proprietar să nu poată dispune de partea sa de proprietate care îi revine.

            Această Lege prevede că :

            “(3) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (2) şi prin derogare de la prevederile art. 39 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, încetarea destinaţiei de folosinţă comună pentru părţile comune din clădirile cu mai multe etaje sau apartamente se poate hotărî motivat, cu o majoritate de două treimi din numărul coproprietarilor.

            (4) În cazul prevăzut la alin. (3), devin aplicabile dispoziţiile privitoare la coproprietatea obişnuită şi temporară. Cu toate acestea, înstrăinarea sau ipotecarea se poate realiza dacă există o majoritate de două treimi din numărul coproprietarilor.

            (5) În cazurile prevăzute la alin. (3) şi (4), coproprietarii care nu au votat ori, după caz, s-au opus la înstrăinare sau ipotecare au dreptul la o despăgubire justă, stabilită pe cale convenţională ori, în caz de neînţelegere, pe cale judecătorească.

            (6) Constatarea încetării destinaţiei de folosinţă comună pentru aceste părţi se face prin hotărâre a adunării generale a asociaţiei de proprietari, adoptată cu o majoritate de două treimi din numărul coproprietarilor.”

            Nu putem fi de acord, ca în numele deblocării unor situaţii juridice complexe generate de nerespectarea legislaţiei în vigoare (construcţia ilegală a tuturor  mansardelor pe blocuri), să fie introduse  prevederi legale care pot perpetua şi mai mult această ilegalitate!

            Această lege a fost propusă si votată pentru a permite unor aşa zişi investitori să construiască pe o proprietate particulară ( un bloc de locuinţe ), fară acordul  tuturor proprietarilor (chiar iniţiatorii acestei legi specifică aceasta in expunerea de motive. Nu cred că cineva poate accepta să îi fie vândută o cotă din proprietate fără a-şi da acordul!

            In dreptul civil român în vigoare este definită coproprietatea forţată asupra părtilor si dotărilor comune din cladirile cu mai multe apartamente de locuit sau alte spaţii decat locuinţă, aflate în proprietatea exclusivă sau in proprietate comună pe cote-părti.

            Caracteristica acestei forme de proprietate constă în aceea că dreptul de coproprietate forţată nu se poate transmite, ipoteca sau valorifica intr-un alt mod decât împreună si nemijlocit cu dreptul de proprietate asupra bunului principal! (apartamentul!)

            Dispoziţiile referitoare la proprietatea comună pe cote-părţi stabilă si forţată asupra dotărilor si utilitaţilor comune din imobile cu mai multe locuinţe se regăsesc în Legea nr.114/1996 privind locuinţele, republicată, unde se reia , particularitatea acestei forme de coproprietate - dreptul de proprietate comună, forţată si perpetuă asupra parţilor comune ale unui imobil se valorifică numai împreună cu dreptul de proprietate exclusivă care poartă asupra acestuia sau a unei parţi determinate din acesta  .

            Se constată, că textele de lege prevăd în mod expres manifestarea acordului tuturor proprietarilor direct afectati de vecinatate ca o condiţie obligatorie  a utilizării de catre terţi a spaţiilor proprietate comună sau a schimbării destinaţiei locuinţelor.

            Actualmente, nu există niciun act normativ care să reglementeze lucrările de supraetajare si/sau de mansardare a imobilelor, activitatea de mansardare constituind o opţiune a proprietarilor clădirii, şi  nu o obligaţie a acestora (mansardarea nefiind de interes public, general).

 Consider ca se încalcă următoarele legi:

            - art. 1 al Primului Protocol din Convenţia EDLFO (CEDO), (prin legiferarea unei exproprieri, dispusă nu de către stat ci, de catre 2/3 din coproprietari, a unor \"parţi comune\" deci, de utilitate publică, pentru utilitate personală, in vederea \"înstrainarii sau ipotecării\").

            -articolul 44 din Constituţia României. (2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. ….. (3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

            -legea  Asociaţiilor de proprietari  230/2007. •Art. 42. - Schimbarea destinaţiei locuinţelor, precum şi a spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă faţă de destinaţia iniţială, conform proiectului iniţial al clădirii cu locuinţe, se poate face numai cu avizul comitetului executiv şi acceptul proprietarilor direct afectaţi cu care se învecinează, pe plan orizontal şi vertical, spaţiul supus schimbării (in aceasta lege nu mai este nevoie  de acordul celor direct afectati)

            - Acordul de asociere in asociatii de proprietari: 2.5. Fiecare apartament sau spaţiu cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, împreună cu cota-parte indiviză a sa din proprietatea comună, reprezintă o parcelă individuală de proprietate imobiliară şi formează o unitate care poate fi înstrăinată sau transferată în orice mod numai ca un tot.

            -Se încalcă de asemenea noul Codul civil, (chiar daca acesta va intra în vigoare doar de la 1           octombrie 2011) :

                        Art.   562.  (3) Exproprierea se poate face numai pentru o cauză de utilitate publică  stabilită potrivit legii, cu justă şi prealabilă despăgubire, fixată de comun acord între              proprietar şi expropriator. În caz de divergenţă asupra cuantumului despăgubirilor, acesta se stabileşte pe cale judecătorească.  

                        Art. 651. – Cota-parte din dreptul de  proprietate asupra părţilor comune are caracter accesoriu în raport cu dreptul de proprietate asupra spaţiului din clădire care constituie bunul principal; înstrăinarea sau ipotecarea cotei-părţi nu se va putea face decât odată cu dreptul asupra spaţiului care constituie bunul principal.

Intrucit, conform Constitutiei Romaniei, mandatul de parlamentar nu este imperativ, este irevocabil, reprezentativ, general,  si se exercita pe durata a 4 ani, singura modalitate prin care un parlamentar poate fi responsabilizat sa-si asume si sa-si respecte platforma program, proiectele propuse si promisiunile facute in timpul campaniei electorale, ar fi ca acesta sa nu poata candida decit doar in colegiile uninominale aflate pe raza judetului unde isi are domiciliul stabil.

Propunerea are doua motivatii principale, una ar fi ca doar cineva care locuieste stabil intr-o anumita zona, cunoaste natura problemelor cu care se confrunta acea regiune comunitara si va putea promova proiecte sau initiative legislative care sa duca la dezvoltarea socio-economica a respectivei regiuni; iar a doua ar fi ca in felul acesta, respectivul parlamentar este impiedicat sa migreze in oricare colegiu uninominal aflat oriunde pe teritoriul tarii, fara sa-si respecte respectivele proiecte, programe si promisiuni facute in timpul campaniei electorale, iar electoratul il poate sanctiona pe respectivul parlamentar, pentru faptul ca nu le-a reprezentat interesele, nevotindu-l la urmatoarele alegeri parlamentare.

Un alt motiv pentru care sustin aceasta propunere ar fi ca in acest fel, in Parlamentul Romaniei, pot fi prezenti parlamentari noi, onesti, integri si responsabili care pot reforma cu adevarat clasa politica romaneasca, limitind astfel si \"profesia\" de parlamentar pe viata.

Sustin aceasta propunere si pentru faptul ca doresc atit ca parlamentarii romani sa aibe legitimitate prin faptul ca va trebui sa se prezinte la vot cel putin 50%+1 din cetatenii cu drept de vot inscrisi pe listele electorale din respectivul colegiu uninominal, cit si ca cetatenii sa fie responsabilizati si incurajati sa abandoneze starea de neimplicare, de lehamite si de delasare si sa se implice in mod activ in viata politica, facind uz de dreptul lor constitutional de a vota.