Acasa 
Constitutia Romaniei Introducerea sistemului de jurati in dreptul romanesc
Actiunea penala privata si populara
Subiectul activ al actiunii penale este titularul dreptului la actiune, calitate pe care o are exclusiv statul. Infractiunile au si un subiect pasiv, prin aceasta intelegandu-se victima infractiunii. Persoana vatamata nu este actual niciodata titular al actiunii penale, intrucat dreptul de a trage la raspundere penala apartine numai statului.
Eu cred ca nu ar trebuie sa fie asa. Societatea si persoane care apartine acel stat au si ei drept la actiunea sii inca la participaciunea la administrarea justitia.
Alaturi de stat apare, in genere, ca subiect pasiv secundar al infractiunii si persoana vatamata prin atingerea adusa valorii sociale care formeaza obiectul juridic al infractiunii savarsite. Persoanei vatamate, ca subiect pasiv special in cazul multor infractiuni, i se acorda uneori dreptul de a indeplini conditiile pentru a se pune in miscare actiunea penala si de a efectua acte procesuale in exercitarea acestei actiuni, devenind astfel subiect activ secundar (substituit procesual special in locul titularului general) al actiunii penale. Alaturi de societate, in fiecare norma penala mai gasim ca titular al ocrotirii si pe persoana careia apartine bunul care formeaza obiectul ocrotirii (viata, onoarea, bunurile etc.). Acest titular, in caz de savarsire a infractiunii, devine victima sau subiectul pasiv special si pe langa societate, se mai aduce atingere si persoanei al carei bun personal (viata, libertate, onoare) sau patrimonial (bunuri - avere) il vatama sau primejduieste. Aceasta persoana este subiectul pasiv special, imediat al infractiunii
Eu cred ca persoana vatamata nu trebuie sa fie subject pasiv secundar ci si intr-o pozitie egala cu procurorii .
Conferirea acestor prerogative priveste dreptul penal material si deci actiunea penala sub aspectul sau substantial.
Cand persoana vatamata foloseste posibilitatea acordata de lege de a participa in procesul penal, devine parte (art. 24 alin. 1 Cod procedura penala) si are pozitia procesuala de subiect activ secundar. In aceasta calitate, partea vatamata poate efectua acte procesuale in sustinerea laturii penale a procesului.
Faptul ca actiunea penala apartine statului este recunoscut atat in literatura noastra juridica mai veche, cat si in doctrina de specialitate, straina, contemporana. Formularea data acestei caracteristici este deseori in concordanta cu opiniile care considera ca actiunea penala este de “ordine publica“, sau care o denumesc pur si simplu “actiune publica”. In acest sens erau redactate si normele mai vechi din legislatia romana; art. 1 din Codul de procedura penala din anul 1864, prevedea ca „orice infractiune da nastere la o actiune publica si poate produce si o actiune privata“. Dar oricine are dreptul sa participe la actiunea publica, mai ales partea vatamata.
Juratii
Dupa model francez, Codul de procedura penala din 1865 din Romania stabilea câte o curte cu jurati pe lânga fiecare Curte de apel (iar din 1868, alaturi de tribunale), având competenta sa judece infractiunile grave, de presa si pe cele politice. Curtea era compusa dintr-un judecator de la Curtea de apel ca presedinte, 2 judecatori de tribunal, ca membrii, si 12 jurati trasi la sorti. Puteau fi jurati cetatenii români de 25 de ani, având folosinta drepturilor civile, politice si a celor de familie, îndeplineau anumite cerinte de studii si venituri si nu erau incompatibili. La fiecare 3 ani se întocmeau liste generale de jurati, apoi se trageau la sorti listele de sesiune si juriul de judecata. Curtea (comisia) cu jurati nu era permanenta; se convoca de patru ori pe an în sesiune care dura 10 zile si care, pentru anumite motive, putea fi prelungita cu înca 5 zile. Curtile cu jurati s-au dovedit deosebit de incomode pentru guvernanti, întrucât, adesea, achitau, declarându-i nevinovati pe adversarii puterii, cum s-a întâmplat în 1866 cu fostul om de încredere al lui Al. I. Cuza, K. Librecht, sau cu conducatorii Revolutiei de la Ploiesti (1870). În materie de delicte de presa, pentru a se stopa avalansa achitarilor, prin modificarea din 1884 a Constitutiei s-a prevazut ca se excepteaza de la jurisdictia juriului cele comise contra persoanei regelui si a familiei regale, date în competenta tribunalelor ordinare. În 1938, curtile cu juri au fost suprimate din porunca lui Carol al II-lea, nemultumit de verdictele de nevinovatie (achitare) pronuntate de jurii fata de adverasarii sai politici (în special legionari).
De alta parte, juratii reprezinta un grup de persoane, stabilit în cadrul unor tribunale si care, alaturi de magistratii profesionisti, delibereaza, fie în prezenta judecatorilor, fie în formatiuni separate, pentru a pronunta solutia într-un proces ori numai în privinta unui element al acestuia. Simpli cetateni, fara formatie juridica, juratii constituie, alaturi de judecatorii profesionisti. Dar în timp ce magistratii sunt însarcinati sa supravegheze la stricta aplicare a dreptului, a legii, juratii sunt chemati mai ales sa zica adevarul; în termenii juramântului depus la intrarea în functie si care le confera statutul aferent, ei trebuie sa dea un verdict (vere dictum = a zice adevarul) care se refera la starea de fapt a cauzei (de pilda: vinovat/nevinovat), dupa care, în caz de vinovatie, judecatorul stabileste pedeapsa aplicabila. Organ de judecata, Jurat este supus exigentelor procesului echitabil, de exemplu în privinta impartialitatii membrilor sai si a celorlalte cerinte ale Conventiei europene a drepturilor omului.
Schimbarile ceruta nu neaparat trebuie sa se implantez imediat. Se decide prin legea. Dar este un mandat la masa leguitorilor care trebuiau sa se deschida un project de legea cu aceste prevederile constitutionale si sa studiez impact respectiv cu timp si mijloace potrivite.
România reprezinta o exceptie printre statele civilizate. In Europa, SUA ori Japonia, vinovatia este stabilita de jurati. Modelul sovietic se mentine doar în unele state controlate pâna în 1989 de fosta URSS. Nici magistratii, nici clasa politica din România nu au luat în discutie modelul european, desi au clamat nevoia unei schimbari si a reformei în domeniu.
radutake (utilizator neinregistrat)
adaugat acum un an
Nu sunt de specialitate,nu stiu cum se numeste,dar ar trebui introdus si la noi ca faptul judecat este valabil in toate sentintele pe aceeasi speta,nu ca acum cand o instanta da o sentinta ,iar alta instanta,pe aceeasi speta,da o sentinta contrara
alvarolipo
adaugat acum un an
Corect. Asta inseamana posibilitatea de a se ajung la curte de casatie.
romania inedit
adaugat acum un an
O initiativa interesanta care nu cred ca va fi pusa in aplicare .
elena138
adaugat acum un an
inca din vremea studentiei sm sustinut acest punct de vedere. Semnez cu mare drag aceasta initiativa, cu mentiunea ca juratii trebuie sa aiba formatie administrativa sau juridica.
u.b.i.k.
adaugat acum un an
Imi pare rau senor Alvaro dar perspectiva unor curti cu jurati care sa-l achite pe unul dupa cum a fost achitat Corneliu Zelea Codreanu dupa uciderea foarte nedreptului si extrem de abuzivului prefect Manciu. Nu cred ca 12 oameni care sa voteze care parte are un avocat mai bun e solutia pentru o justitie eficienta. Cu parere de rau, dar nu.
alvarolipo
adaugat acum un an
E vorba de sa se apropie administrarea justitia de poporul, si in actiunea si in judecarea. Sa se simta ca propria.
Bellatrix
adaugat acum 8 luni
Total de acord cu u.b.i.k. Nu vad de ce ar trebui apropiata justitia de popor in alt mod decat efectuarea ei cu corectitudine, de catre profesionisti.
Carmen Sigaciu
adaugat acum un an
as fi de acord sa semnez o asemenea initiativa,dar apreciez ca fiind necesar ca juratii sa aiba o pregatire juridica
alvarolipo
adaugat acum un an
nu e doar vorba de jurati ci si de actiunea populara, capacitatea de a fi parte intr-un proces in egalitate de positia cu cel care exercita actiunea penala, parchetul din oficiu.
Bellatrix
adaugat acum 8 luni
Eu nu inteleg, dle. alvarolipo, daca dumneavoastra aveti habar despre ce vorbiti si mai ales despre sistemul de drept romanesc. Pare ca traiti cu impresia ca parchetul nu poate face nimic din oficiu, ceea ce e o grava eroare!
ogra
adaugat acum un an
De acord.
Aer
adaugat acum un an
Cred ca trebuie ca reprezentantii ai cetatenilor sa participe la administrarea justitiei la toate procesele penale nu numai la cele pe care doriti dumneavoastra sa fie judecate cu Jurati.
Apoi cred ca Art. 124 Alin. (4) ar trebui sa aiba urmatorul continut:
(4) Cetatenii vor exercita actiunea populara si sa participe in Administratia Justitiei prin Institutia Juratului. Comisia de jurati va fi alcatuita din 12 persoane civile apte de a judeca cauze penale.
Poporul are destul bunsimt sa judece fapte penale care sunt de regula abateri de la regulile sociale.
Judecatorul este cel ce asista la desfasurarea procedurala a procesului de judecata.
alvarolipo
adaugat acum un an
Sunt de acord. Dar asta o face leguitorul dupa modificarea constituiei.
melinaR (utilizator neinregistrat)
adaugat acum un an
E ceva daca vom ajunge sa avem si noi un sistem juridic modern poate ca nu vom mai fi atit de corupti cum ne percepe europa si toata lumea si poate cei vinovati de coruptie vor ajunge acolo unde trebuie .Eu cred ca din 12 oameni poti corupe 1-2 dar nu pe totii.Si sper ca cei cu bani vor raspude pentru faptele lor nu numai cei amariti si creduli in dreptatea justitiei noastre.
alvarolipo
adaugat acum un an
Asta e ideea. Nu e nevoie neaparat se avem incredere in persoane concrete si in sistem. Si deschiderea sistemul la societatea, prin jurato si nu numai si cu actiunea penala populara, adica capacitatea de a fi parte in procese in aceeas nivel ca parchetului, e ceva bun pentru toti.
melinaR (utilizator neinregistrat)
adaugat acum un an
E ceva daca vom ajunge sa avem si noi un sistem juridic modern poate ca nu vom mai fi atit de corupti cum ne percepe europa si toata lumea si poate cei vinovati de coruptie vor ajunge acolo unde trebuie .Eu cred ca din 12 oameni poti corupe 1-2 dar nu pe totii.Si sper ca cei cu bani vor raspude pentru faptele lor nu numai cei amariti si creduli in dreptatea justitiei noastre.
un_candidat
adaugat acum un an
nu e o idee buna
alvarolipo
adaugat acum un an
de ce?
lerugum
adaugat acum un an
Sunt de acord cu mentiunea ca acesti jurati sa aiba pregatire juridica. oricum, nu ducem lipsa de juristi care au trecut prin facultate precum gasca prin apa.
BEN46
adaugat acum un an
Nu trebuie neaparat sa aiba pregatire juridica fiindca pe baza datelor expuse trebuie sa dai un verdict nu o sentinta .
alvarolipo
adaugat acum un an
corect. E costositor, dar inciciativa are o partea care e mai interesant la momentul actual: actiunea populara: ceea care exercita sau partea vatamala, sau o asociatia de aparare drepturilor omenesc de exemplu si poate avea capacitatea de a promova cercetarea si acusarea.
Radu Alexandru
adaugat acum un an
Cred ca ar fi bine, dar juratii sa fie selectionati aleatoriu si sa fie verificati din punct de vedere pshiatric si psihologic.
Cred ca in acest sens se va elimina traficul de influienta al avocatilor si de ce nu coruptia din justitie in general.
floris (utilizator neinregistrat)
adaugat acum un an
In tara asta de cand a venit comunismu se jura mecanic si pe biblie,unii pe copii,cei care nu au pe mame,si restu injura.
Ce ar fi daca judecatorul ar raspunde in fata legii cu dreptul de a mai profesa vreodata si acoperirea din buget propriu,averea personala,si in cazul neacoperirii daunelor,cu averea rudelor de gradul intai,doi etc a daunelor morale si materiale provocate prin dovedirea luarii unei decizii incorecte din cauza incompetentei sau a interesului personal?
" suma despăgubirilor pe care statul român trebuie să le plătească în urma condamnărilor la CEDO este de 3.191.519 EUR, pentru anul 2010. Pentru 2009, despăgubirile sunt de aproximativ 12 milioane de euro" sursa NapocaNews,si zeci de milioane in tara despagubiri din diverse motive,lungirea proceselor pe banii statului,intentionat in scopul obtinerii intereselor materiale a avocatilor partilor in complicitate cu judecatorii.
as vrea sa vad fisa analizelor periodice(in special testul psihologic) pe ultimii ani a angajatilor justitiei...
Pariu ca maxim 50% din angajati le au efectuate in ultimii 5 ani di care 15 % pe bune.
vio (utilizator neinregistrat)
adaugat acum un an
total de acord cu floris
bogdan12 (utilizator neinregistrat)
adaugat acum un an
Interesanta initiativa, desi cred ca e destul de greu de aplicat in momentul acesta. Ar trebui sa existe un consens in clasa politica in acest sens, dar si o sustinere populara larga, mai ales ca necesita modificarea constitutiei...
vultur1
adaugat acum un an
nu prea sunt de acord cu acest sistem... deoarece la noi in tara inca domneste incompetenta si prostia (acesta din urma se alfa la ea acasa)si mare ar fi nenorocirea ca juriul sa fie format din astfel de personalitati :|, parerea mea e ca mai trebuie sa trecea icna vreo 20 si abia atunci vom putea vorbi despre acest sistem...
vultur1
adaugat acum un an
20 de ani *
swamerra
adaugat acum 11 luni
Initiativa este buna, nimic de zis, dar cred ca peste vreo 50 -100 de ani ar fi momentul propice sa o implementam.
melinaR
adaugat acum 11 luni
Cred ca e o solutie foarte buna pentru sistemul nostru juridic care se pare face destul de des erori judiciare poate daca avem jurati in salile de judecata nu vor mai face puscarie cei nevinovati sau cel putin nu ar mai nenoroci viata multora care sint in inchisori si se dovedeste peste 10-12 ani ca au fost nevinovati cu ce ii mai incalzeste acest adevar viata lor e distrusa de un sistem care apara ce vor si pe cine vor in niciun caz dreptatea .
A. (utilizator neinregistrat)
adaugat acum 8 luni
Nu sunt deloc de acord. Ideea de x oameni fara pregatire juridica si care nu se ocupa cu judecarea cauzelor in mod curent nu are cum sa ma linisteasca in ideea ca drepturile mele ar fi aparate de ei. Nici vorba! In plus, exemplul SUA este mai mult decat graitor, nu as vrea sa traiesc intr-o tara in care vinovatia penala se judeca cu inima, iar nu pe baza unor reguli specific juridice.
Vaca vecinului (utilizator neinregistrat)
adaugat acum 4 luni
Problema in Romania este ca oamenii sunt preocupati la maxim de capra vecinului. Imaginati-va ca un "nesimtit" cu jeep ar "indrazni" sa loveasca (el personal, nu cu masina), in legitima aparare, un "proletar" care i-a luat masina la suturi. Oare cine ar fi declarat nevinovat?
Sau un vecin "cu vila" care se apara de asistatul social de alaturi care i-a intrat cu gardul pe proprietate intr-o zi.
Etc., etc.
Sistemul cu juri e bun, dar nu e aplicabil in societati etatist-proletare, ca la noi.
Andrei Andrei (utilizator neinregistrat)
adaugat acum 2 luni
FOARTE multi oameni nu sunt constienti de faptul ca alegerile nu inseamna, nu reprezinta si nu produc democratie. Foarte multi habar nu au de faptul ca democratia inseamna delegarea de putere legislativa poporului, exact prin intermediul curtilor cu juri. Cei cativa, putini, care stiu asta, sunt impotriva, pentru ca democratia este IMPOTRIVA interesului personal al domniilor(?) lor.
68 semnaturi dintre care 9 semnaturi confidentiale si 59 semnaturi publice
tinta: 10.000 68 semnaturi
